Versetul zilei

V-AM ÎNVĂȚAT ÎNAINTE DE TOATE, AȘA CUM AM PRIMIT ȘI EU. CĂ HRISTOS A MURIT PENTRU PĂCATELE NOASTRE, DUPĂ SCRIPTURI. CĂ A FOST ÎNGROPAT ȘI A ÎNVIAT A TREIA ZI, DUPĂ SCRIPTURI..

1 CORINTENI 15:3-4.

BOTEZUL CU DUHUL SFÎNT

20 octombrie 2020

"CĂCI FĂGĂDUINȚA ACEASTA ESTE PENTRU VOI, PENTRU COPIII VOȘTRI, ȘI PENTRU TOȚI CEI CE SÎNT DEPARTE ACUM, ÎN ORICÎT DE MARE NUMĂR ÎI V-A CHEMA DOMNUL DUMNEZEUL NOSTRU."

1.Promisiunea lui Dumnezeu.

Ioel 2:28-32. 28a. „ După aceea voi turna Duhul Meu peste orice făptutră. 29. Chiar şi peste robi şi peste roabe voi turna Duhul Meu în zilele acelea.

2.Rezultatul botezului.

28b. Fiii şi fiicele vor prooroci. Bătrînii vor visa visuri. Tinerii voştri vor avea vedenii. 29. Voi face să se vadă semne în ceruri şi pe pămînt. Sînge. Foc. Stîlpi de fum. 30. Soarele se va preface în întunerec şi luna în sînge, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată. 31. Atunci oricine va chema Numele Domnului va fi mîntuit. Căci mîntuirea va fi pe muntele Sionului şi la Erusalim, cum a făgăduit Domnul. Şi între cei rămaşi pe care-i va chema Domnul.”

Această proorocie include în sine două evenimente. Primul. Versetele 28-29. Naşrerea Bisericii lui Hristos la Cinczecime. Al doilea. Versetele 30-32. Ultimile zile ale Bisericii pe pămînt şi salvarea evreilor.

Împlinirea proorociei

F.A. 2:1-11. 1. „În ziua Cincizecimii erau toţi împreună în acelaş loc. 2. Deodată a venit din cer un sunet ca vîjîitul unui vînt puternic, şi a împlut toată casa unde şedeau ei. 3. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei şi s-au aşezat cîte una pe fiecare din ei. 4. Şi toţi s-au împlut de Duhul Sfînt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească. 5. Şi se aflau atunci în Erusalim Iudei, oameni cucernici (temători de Dumnezeu) din toate neamurile care sînt sub cer. 6. Cînd s-a auzit sunetul acela, mulţimea s-a adunat şi a rămas încremenită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.(dialectul său) 7. Toţi se mirau, se minunau şi ziceau unii către alţii: Toţi aceştea care vorbesc, nu sînt Galilieni? 8. Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră în care ne-am născut? 11. Îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu! 12. Toţi erau uimiţi, nu ştiau ce să creadă, şi ziceau unii către alţii: Ce vrea să zică aceasta?

Oaspeţii Iudei, adunaţi la Erusalim cu prilejul sărbăturii Cincizecimii din tot imperiul Roman, cînd au auzit sunetul vîntului, au venit să vadă ce se petrece, şi au rămas încremeniţi de ceea ce vedeau şi auzeau. Era ceva neobişnuit. Ceva ieşit din comun. Ceva care necesita o explicaţie. Vuetul vîntului care nu punea în mişcare ramurile pomilor. Limbile, sau flăcările de foc care nu aprindeau nimic. Galilienii care vorbeau în dialecte pe care nu le vorbise nici odată. Lucrurile minunate ale lui Dumnezeu, la cunoştinţa cărora nu poţi ajunge nici odată, au ajuns să fie vorbite fiecăruia pe înţelesul lui. Erau nişte lucruri nemaiîntîlnite pînă atunc, nemaiauzite şi nemaipomenite. Deaceea oamenii priveu nedumeriţi unii către alţii, şi se întrebau unii pe alţii: Ce ar putea să însemne aşa ceva.

Petru dă explicaţii.

F.A.2:14. Atunci Petru s-a sculat în picioare... şi a zis: 15. Aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel.(Ioel 2:28...) Evenimentul de la Cincizecime este împlinirea făgăduinţei lui Dumnezeu. Este întemeerea Bisericii lui Hristos dotată cu autoritate Dumnezeeiască, formată din oameni botezaţi cu Duhul Sfînt. A fost acesta un act unic? Au fost botezaţi cu Duhul Sfînt 120 de oameni cu un scop anumit şi nu sa mai repetat nici odată? Darul vorbirii în limbi a fost o necesitate pentru acea vreme şi împrejurări ori este un semn al botezului cu Duhul Sfînt? Botezul cu Duhul Sfînt este un act separat de botezul în apă? Botezul cu Duhul Sfînt este necesar pentru toţi ori sînt botezaţi numai un număr limitat de oameni care au o menire specială? F.A.2:39 „Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri, şi pentru toţi cei ce sînt departe acum în oricît de mare număr îi v-a chema Domnul Dumnezeul nostru,”

Ce nu a proorocit Ioel?

<pre>1.Forma în care se va face turnarea Duhului Sfînt. (Vîntul, sunetul şi limbile de foc.) </pre>

2.Locul unde se va produce lucrarea. ( În afara Templului, într-o casă care nu avea destinaţie divină.) 3.Semnele care îi v-or însoţi pe oameni.( Vorbirea în limbi.)

Vîntul, sunetul şi limbile de foc nu s-au mai repetat nici odată la botezul cu Duhul Sfînt, dar nu este exclus să se mai repete vreodată. Despre vorbirea în limbi a vorbit Domnul Isus.

Marcu16:17. „Iată semnele care v-or însoţi pe cei ce vor crede: În Numele meu vor scoate draci, şi vor vorbi în limbi.”

Acest lucru s-a împlinit atît la Cincizecime cît şi în casa lui Corneliu.

F.A.10:44-46. „Pe cînd rostea Petru cuvintele acestea, s-a pogorît Duhul Sfînt peste toţi cei ce ascultau cuvîntul. Toţi credincioşii tăiaţi împrejur care venise cu Petru, au rămas uimiţi cînd au văzut că darul Duhului Sfînt sa vărsat peste Neamuri. Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştea care au primit Duhul Sfînt ca şi noi?” La întoarcerea sa în Erusalim, Petru dă explicații fraţilor din Biserică, cu privire la acest eveniment în felul următor: F.A. 11:15-16. „Şi cum am început să vorbesc, Duhul Sfînt s-a pogorît peste ei, ca şi peste noi la început. Şi mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.”

Semnele botezului cu Duhul Sfînt.

F.A. 8:6-8. „Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea. Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete, şi mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi. Şi a fost mare bucurie în cetatea aceea.”

În Samaria, predica lui Filip ca şi om botezat cu Duhul Sfînt, era însoţită de următoarele semne: Scotea draci. Vindeca bolnavi Făcea semne pe care oamenii le vedeau şi despre care auzeau vorbinduse. Lucrarea lui sub puterea Duhului Sfînt aducea mare bucurie oamenilor.

Doctorul Luca, om inspirat de Duhul Sfînt menţionează aceste semne , dar nu vorbeşte de vorbirea în limbi.

În cartea Faptele Apostolilor este scris despre diaconul Ştefan care era plin de har şi de putere, şi făcea minuni şi semne mari în norod. Luca nu menţionează că Ştefan ar fi vorbit în limbi.

F.A. 9:32-35. Pe cînd cerceta Petru pe toţi sfinţii, s-a pogorît şi la cei ce locuiau în Lida. Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat. Enea,- a zis Petru, Isus Hristos te vindecă. Scoalăte şi făţi patul. Şi Enea sa sculat îndată. Toţi locuitorii din Lida şi din Sorona lau văzut şi s-au întors la Domnul. Luca nu menţionează că Petru ar fi vorbit în limbi.

...cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care îmbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de Diavolul, căci Dumnezeu era cu el. Petru nu menţionează că Isus ar fi vorbit în limbi.

Aceasta nu înseamnă că ei nu erau botezaţi cu Duhul Sfînt, şi ei nu se rugau în limbi. Petru, Filip şi Ştefan au fost botezaşi cu Duhul Sfînt la Cincizecime şi au vorbit în limbi despre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu. Dar predicarea evangheliei nu stă numai în semnul vorbirii în limbi, ci în puterea lui Dumnezeu care se manifestă prin semne şi minuni, inclusiv şi în vorbirea în limbi. Domnul Isus, urmat de trei succesori, Petru, Filip şi Ştefan, fac acelaş lucru: Îmblă din loc în loc şi predică evanghelia fiind însoţiţi de semne, minuni, vindecări, eliberări de sub robia celui rău. Putere lui Dumnezeu primită de ei în urma botezului cu Duhul Sfînt le dă destulă autoritate pentru a schimba oameni. Din păcătoşi săi facă sfinţi, din bolnavi- sănătoşi... Un om botezat cu Duhul Sfînt este ca un ostaş universal. Cînd este nevoie- predică evanghelia. Cînd este nevoie- izgoneşte draci. Cînd este nevoie- vindecă bolnavii. Cînd este nevoie- vorbeşte în limbi.

Darurile duhovniceşti.

1Cor.12:4-11.

Vorbirea despre înţelepciune. Vorbirea despre cunoştinţă. Credinţa. Darurile tămăduirilor. Minunile. Proorociile. Deosebirea duhurilor. Vorbirea în felurite limbi. Tălmăcirea limbilor.

Darurile sînt date oamenilor de Dumnezeu (R.12:3f), prin Isus Hristos (Ef.4:7)

Aceste daruri sînt manifestările Duhului Sfînt, sau este partea vizibilă şi dovadă a botezului cu Duhul Sfînt şi a trăirii permanente sub puterea Duhului Sfînt. În trupul omului este ascuns sufletul şi duhul omului. Cînd Duhul Sfînt se coboară, el se uneşte cu duhul omului care este în trupul lui (nu ştiţi că trupurile voastre sînt templul lui Dumnezeu dacă Duhul Sfînt locuieşte într-adevăr în voi) – duhul omului aduce roade, iar Duhul Sfînt aduce daruri.

Roada Duhului.

G.5.22. „Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blîndeţea, înfrănarea poftelor, (Col.3:12) Îndurarea, smerenia, pacea.

Fără botezul cu Duhul Sfînt nu vor fi nici roadele duhului şi nici darurile duhovniceşti. (Mlădiţile care nu aduc rod sînt tăiate şi aruncate la foc.)

Este neapărată nevoie să fim botezaţi cu Duhul Sfînt?

Trercerea lui Israel prin Marea Roşie este simbolul batezului în apă. 1Cor.10:1-2 „...toţi au fost botezaţi în nor şi în mare pentru Moise” Trecerea prin Iordan este simbolul Botezului cu Duhul Sfînt. Cine a trecut prin Iordan? Acei care sau născut după trecerea Mării Roşie. Cu ce scop au trecut? Să între ca stăpîni în Canaan.

Geografia

Pe partea stîngă a Iordanului au rămas două seminţii şi jumătate. Gad, Ruben şi ½ Manase. Dar au trecut toţi pri Iordan Apoi sau întors înapoi după cucerirea ţării.

Nou testamental.

Se botează cu Duhul Sfînt toţi acei care sau pocăit. Adică acei care au eşit de sub stăpînirea lui Faraon, cu scopul de a întra în Canaanul ceresc.

Pilda lui Acan ne arată că nu toţi acei care au trecut prin Iordan au luat în stăpînire ţara făgăduită. Este botezul cu Duhul Sfînt o garanţie a mîntuirii? Nu! Nu toţi acei botezaţi vor întra în Împărăţia lui Dumnezeu. Dar nimeni dintre cei nebotezaţi nu vor întra.

Darul vorbirii în limbi.

1Cor.14:2 „În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă, nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu. Căci nimeni nu-l înţelege, şi cu duhul el spune taine. 14:4 Cine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine însăşi... 14:5 Aş dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi 14:13 Deaceea, cine vorbeşte în altă limbă, să se roage să aibă şi darul să o tălmăcească.

Rugăciunea în alte limbi.

14:14 Fiindcă dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea rămîne fără rod. 14:15 Ce esteb de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea.

Rezumat

14:22 Prin urmare, limbile sînt un semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi. Proorocia, dinpotrivă, este un semn nu pentru cei necredincioşi, ci pentru cei credincioşi. Vorbirea în limbi este folosită în cazuri excepţionale pentru evanghelizarea celor necredincioşi cănd limba lor este necunoscută. Proorociile sînt pentru desăvîrşirea sfinţilor. În Biserică dacă lipseşte darul tălmăcirilor nu se vorbeşte în alte limbi.

Numai vorbirea în limbi în timpul rugăciunii nu este o dovadă a Botezului ce Duhul Sfănt. Cînd Duhul Sfînt sa pogorît peste cei din casa lui Corniliu ei vorbeau în limbi şi măreau pe Dumnezeu. Botezul cu Duhul Sfînt este însoţit de bucurie şi eiforie sufletească în timpul căreea unica dorinţă este să-l slăveşti pe Dumnezeu. Omul experimenteză o dragoste şi un ataşament extrem de mare faţă de Hristos. Omul are senzaţia că se află deasupra pămîntului. Are un izvor nesecat de cuvinte de laudă la adresa lui Dumnezeu. Vorbirea în limbi ca experienţă nouă te captivează şi îţi place. Omul se simte parte a dumnezeirii. Tot ce se părea straniu cînd gîndeai despre botezul cu Duhul Sfînt simţi că este real şi se petrece cu tine în timpul real.

Dovada Duhului şi puterea lui Dumnezeu.

1Cor.2:1-5 „Cît despre mine, fraţilor, cînd am venit la voi, n-am venit ca să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau înţelepciune strălucită. Căci n-am avut de gînd să ştiu între voi altceva decît pe Isus Hristos, şi pe el răstignit. Eu însumi cînd am venit în mijlocul vostru am fost slab, fricos şi plin de cutremur.. Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere, pentruca credinţa voastră să fie întemeeată nu pe înţelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu.”

Un creştin botezat cu Duhul Sfînt, trebuie să fie dotat cu puterea lui Dumnezeu, şi să aibă dovada Duhului în viaţa şi în lucrarea sa. Drept dovadă a puterii şi autorităţii Duhului Sfînt poate sluji numai rezultatul predicării evangheliei, în urma carea sînt scimbate inimile oamenilor.

1Cor.6:9-11 „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta. Nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defaimatorii, nici răpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii din voi. Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi în Numele Domnului Isus Hristos, şi prin Duhul Dumnezeului nostru.”

Schimbarea unor oameni ca acei din această listă este dovada Duhului, că cel care predică are putere, autoritate, şi dreptul de a scoate oameni de sub stăpînirea celui rău. O predică însoţită de vindecări, semne, minuni şi proorocii va avea un mai mare efect decît una întemeeată numai pe intelect. ...pentru ca credinţa voastră să fie întemeeată nu pe înţelepciunea oamenilor ci pe puterea lui Dumnezeu.

Chemarea făcută de Isus.

IOAN 7:37-39 „În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stătut în picioare şi a strigat: Dacă însetează cineva să vină la mine şi să bea! Cine crede în mine din inima lui vor curge rîuri de apă vie, cum scrie în scriptură. Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să-l primească cei ce vor crede în el.”

În zilele noastre, discuţiile despre Duhul Sfînt, despre botezul cu Duhul Sfînt, şi efectul botezului cu Duhul Sfănt asupra oamenilor, se duce de obicei undevai mai în ascuns, cu cei mai de încredere, sau cu cei care sînt maturi spiritual, şi după părerea slujitorilor au ajuns la starea cînd trebuie să fie botezaţi cu Duhul Sfînt. După părerea mea personală o aşa abordare este incorectă din punt de vedere al spiritului Biblic. La praznicul Corturilor Isus se adresează mulţimii care avea cea mai vagă cunoştinţă despre lucrarea Duhului Sfînt şi strigă: Dacă este cineva însetat să vină la mine şi să bea! El nu face un studiu biblic special dedicat acestei teme. El lasă ca Duhul Sfînt să-şi facă lucrarea la inima oamenilor. Lui Nicodim care nu era din numărul apostolilor, şi nici chiar dintre cei mai apropiaţi ucenici, Isus îi vorbeşte despre lucrarea Duhului Sfînt în aşa domeniu cum este naşterea din nou. Mai mult decît atît, Isus îi vorbeşte un lucru asupra căruia şi azi îşi frămîntă capul cei mai mari teologi. „Vîntul suflă încotro vrea, Şi-.i auzi vuetul, dar nu ştii de unde vine nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.”

Unei femei din Samaria, care nu era un etalon al purităţii morale, Domnul Isus îi spune:

„...oricui va bea din apa pe care i-o voi da eu, în veac nui va fi sete. Ba încă apa pe care i-o voi da eu se va preface în el într-un izvor de apă care va ţîşni în viaţa veşnică.”

Au nevoie de Duhul Sfînt nu numai cei neprihăniţi. De el au nevoie toţi oamenii indiferent de starea lor spirituală. Deaceea nici noi nu facem din aceasta o taină la care are acces numai „elita”

Să vedem care era starea spirituală a oamenilor în timpul cînd a venit Isus pe pămînt.

Toţi au păcătuit şi sînt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Aveau o neprihănire pe care le o putea oferi Legea. Is.64:6 „Toţi am ajuns ca nişte necuraţi şi toate faptele noastre bune sînt ca o haină mîngită” Dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu nici un chip nu veţi întra în Împărăţia Cerurilor. Neprihănirea dată de Lege este ca un gunoi faţă de neprihănirea ce se capătă prin credinţa în Hristos Isus

Cine este însetat să vină la mine!

Pentru a fi botezat cu Duhul Sfînt trebuie să împlineţti două condiţii. Prima. Să fii însetat după neprihănire. Să cauţi Împărăţia lui Dumnezeu care este neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfînt. A doua. Să crezi în Isus Hristos. Deci dacă voi care sînteţi răi ştiţi să daţi daruri bune copiilor voţtri, cu cît mai mult Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce i le cer. În ce măsură noi sîntem însetaţi după Duhul Sfînt? Cît de tare îi simţim lipsa? Ne simţim noi ca un pom lipsit de apă ori sîntem indiferenţi? Dacă sîntem o făptură nouă născută din Duhul Sfînt cît de mult tînjim după părtăşia cu El? Cît de mult ai încredere în Dumnezeu că el îţi va da anume ceea ce ceri?

„Iată eu stau la uşă şi bat!” Noi nu deschidem tuturor. Noi nu avem încredere în toţi care bat la uşa noastră. Noi nu avem nevoie de toţi care ne bat la uşă. Dar lui Tata îi deschidem!

Is.44:3 „Căci voi turna ape peste pămîntul însetat şi rîuri peste pămîntul uscat. Voi turna Duhul Meu peste sămînţa ta, şi binecuvîntarea mea peste odraslele tale.” Is.35:1-10 1 „Pustia şi ţara fără ape se vor bucura, pustietatea se va veseli şi va înflori ca trandafirul. 2. Se va acoperi cu flori, şi va sări de bucurie, cu cîntece de veselie şi strigăte de biruinţă, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelulzui şi a Saronului.Vor vedea slava Domnului, Măreţia Dumnezeului nostru. 3.Întăriţi mîinilşe slăbănogite şi întăriţi genunchii care se clatină. 4.Spuneţi celor slabi de inimă: Fiţi tari şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru, răzbunarea va veni, răsplătire lui Dumnezeu. El însuşi va veni şi vă va mîntui 5.Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor. 6.Atunci şchiopul va sări ca un cerb, şi limba mutului va cînta de bucurie, căci în pustie vor ţîşni ape şi în pustie păraie, 7.marea de nisip se va preface în iaz şi pămîntul uscat în izvoare de ape. 8. Acolo se va croi o cale, un drum,care se va numi Calea Cea Sfîntă. Nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi. Ceice vor merge pe ea, chiar şi cel fără minte, nu vor putea să se rătăcească. 9. Pe calea aceasta nu va fi nici un leu,şi nici o fiară sălbatecă nu va apuca pe ea, nici nu va fi întîlnită pe ea, ci cei răscumpăraţi vor înbla pe ea. 10.Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce, şi vor merge spre Sion cu cîntece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca.”

Nu există un standart unic după care se petrece botezul cu Duhul Sfînt, şi nu sînt nişte reguli stricte după împlinirea cărora ar urma botezul cu Duhul Sfînt. Aşa după cum nu sînt două rîuri la fel, nu sînt două ploi la fel şi nu sînt două izvoare la fel, aşa nu sînt douî cazuri de botez care să coincidă întocmai. La Cincizecime a fost diferit, în casa lui Corneliu a fost diferit, şi în Samaria a fost diferit. La Cincizecime botezul sa produs în timpul rugăciunii, în casa lui Corneliu- în timpul predicii, iar în Samaria prin punerea mîinilor. Nici odată nu a fost nevoie de rugăciuni îndelungate, cu strigăte pînă la cer, şi cu multă gălăgie. Cereţi şi vi se va da! Dumnezeu dă cu mînă largă. El are îndeajuns pentru toţi.