Versetul zilei

V-AM ÎNVĂȚAT ÎNAINTE DE TOATE, AȘA CUM AM PRIMIT ȘI EU. CĂ HRISTOS A MURIT PENTRU PĂCATELE NOASTRE, DUPĂ SCRIPTURI. CĂ A FOST ÎNGROPAT ȘI A ÎNVIAT A TREIA ZI, DUPĂ SCRIPTURI..

1 CORINTENI 15:3-4.

Poem image

POMUL DESPUIAT

Lîngă drum, pe o colină
Stă un pom de soi domnesc.
Două brațe din tulpină
Ca în leagăn se alină
Și un cînt de dor șoptesc.

Sucul bun îi da putere
El spre cer își ridica
Două ramuri. O avere
Ce-i părea că nu va piere
Și mulți ani așa va sta.

Două ramuri. Două brațe
Se-ngroșau din an în an.
Soarele de dimineață
Le umplea de suc și viață
Ca pe cedrii din Liban.

Multă vreme sta copacul
Și sub soare, și sub nor.
Hrană-n el găsea argatul
Și bogatul, și săracul.
Umbră – omul călător.

Într-o zi veni securea
Și lovi cu gînd hain.
Nu lovi, te rog, aiurea!
Uite-n fața ta-i pădurea
Unde poți tăia din plin.

De la ramuri în tulpină
Freamăt rece cu fiori.
Inima din el suspină
Cînd securea cea haină
Îl lovi mai multe ori.

Stă tulpina fără ramuri
Ca o vorbă fără gust,
Ca o masă fără neamuri,
Ca o casă fără geamuri,
Ca paharul fără must.

O tulpină despuiată 
Într-un mijloc de ogor
Ca o viață spulberată
Fără urmă de răsplată,
Ori un ciob de la ulcior.

Stau alături aruncate
Două brațe ce cîndva
Fără milă au fost tăiate
De tulpină dezbinate
La hatîrul cueva.

Ele-n veac nu vor aduce
Umbră celui obosit
Și nici rod cu sucul dulce
Pentru omul flămînzit.

N-or veni să-și facă cuiburi
Păsări ce cîndva veneau,
Nici albine și nici fluturi
Ca atunci, cînd printre ciucuri
Toată vara ciripeau.

Ce e omul ce nu lasă
După el moștenitori?
Cui de soarta lui îi pasă
Cînd în casa lui la masă
Nu-s nici fiice, nici feciori?

Ce e omul care-și pierde
'n lume ce avea mai scump?
Ce nu face, ce nu drege
Pomenirea i se șterge
Și rămîne doar un scrum.

Lîngă drum, pe o colină
Stă un trunchi uscat de pom.
A rămas el de pomină
Ca o stană pe colină
Fără rost și fără rod.
7 octombrie 2020