Versetul zilei

V-AM ÎNVĂȚAT ÎNAINTE DE TOATE, AȘA CUM AM PRIMIT ȘI EU. CĂ HRISTOS A MURIT PENTRU PĂCATELE NOASTRE, DUPĂ SCRIPTURI. CĂ A FOST ÎNGROPAT ȘI A ÎNVIAT A TREIA ZI, DUPĂ SCRIPTURI..

1 CORINTENI 15:3-4.

Poem image

TÎNGUIRE

Cînd se v-a rupe lanţul cel de fer
Iar sfinţii vor zbura spre cer
În haine albe îmbrăcaţi.
Cu harfe-n mîini
Cîntînd că sînt salvaţi.

Pămîntul trist îi v-a privi.
Iar ceru-n sărbătoare-i v-a primi
Pe cei ce prin Isus au biruit
Şi pentru Domnul lor
Prigoane-au suferit.

Pămîntul, de Biserică lipsit,
De sare şi lumină despărţit
Cădev-a pradă celui rău.
Pentru păcatul lui Adam
Alături de păcatul meu.

Îi trist pămîntul părăsit
Ştiind că este osîndit
Să ardă precum miriştea în cîmp.
Cînd focul i se pune
-N rafalele de vînt.

Se tînguieşte trist şi obosit.
Pe buni şi răi, pe toţi el i-a primit.
Le-a pus un bulgăre la căpătîi.
Aşa a fost pînă acum
De cînd închise ochii cel dintîi.

El primul sînge a ascuns
Cînd Cain noaptea, pe ascuns
S-a răsculat ca un duşman.
Cînd a ucis pe Abel
Şi trupul i-a ascuns în lan.

De-atunci el multe a ascuns.
Popoare din istorie s-au dus
Murind sub săbii, tremurînd
În sînge iarba verde
Ca într-o albie scăldînd.

Cînd sîngele striga la Dumnezeu
Cerînd să fie răzbunat tot omul rău
Pămîntul a ascuns şi a tăcut.
Acum îl trec fiorii
Şi vinovat el stă tăcut.

Mai simte şi acum cum picura
Pe caldarîm şi se-nchega
Un sînge viu, nevinovat
Al lui Isus Hristos
La moarte judecat.

Cum sîngele lui Ştefan a ascuns
Ori a lui Petru pe o cruce pus.
A celor ce tăiaţi în două
Au adăpat pămîntul
Cu sînge ca cu rouă.

Pămîntul multe a purtat
Din partea omului stricat.
El multe rele a văzut
De mii de ani.
Dar totdeauna a tăcut.

Acum el strigă de dureri
Cînd este zguduit din răsputeri.
Cînd temeliile nu-l ţin.
Iar ultimile clipe
Ca valul mării vin.

Vai oameni! Cei creaţi de Dumnezeu
Dece-aţi respins viaţa, iubindu-l pe cel rău?
Prin proprie voinţă voi casei aţi pus foc.
Acuma noi v-om arde
Cu toţii la un loc.

Vîlvaie şi văpae din leagăn aţi făcut.
Din locul cel de tihnă - un lucru de temut.
Un loc de tînguire în vremea de apoi.
Acuma noi cu cerul
Ne  plîngem amîndoi.
9 octombrie 2020