Versetul zilei

V-AM ÎNVĂȚAT ÎNAINTE DE TOATE, AȘA CUM AM PRIMIT ȘI EU. CĂ HRISTOS A MURIT PENTRU PĂCATELE NOASTRE, DUPĂ SCRIPTURI. CĂ A FOST ÎNGROPAT ȘI A ÎNVIAT A TREIA ZI, DUPĂ SCRIPTURI..

1 CORINTENI 15:3-4.

Poem image

DOUĂ MÎINI

M-am trezit în Palestina
Judecată de Pilat
Vreme-n care Domnul păcii
A murit crucificat.

Mă opresc privind spre cruce
Și la jertfa de pe ea
Jertfa care îmi aduce
Tot ce-i bun din viața mea.

Mă apropii și un tremur
Mă cuprinde. Un fior
Mă apucă. Că pe cruce
Trebuia doar eu să mor.

Patru cuie i se-nfibse
În picioare și în mîini,
Iar pe frunte i se puse
O cunună grea de spini.

Două cuie țin întinse
Două brațe sîngerînd.
Buzele-i mușcate-n sînge
Le aud ceva șoptind.

Voi trudiților din lume
La Golgota să veniți
Și odihnă pentru suflet
Lîngă cruce să găsiți.

Hai, veniți copii la mine
Sub aripă să v-ascund.
Ascultați ce vorbe bune
De-acum am să vă spun.

Eu vă pot aduce pacea
Care lumea v-a furat
Numai nu întoarceți fața
De la Marele Împărat.

Las-să vină și pescarii
Cei ieșiți din Zebedei
Pentru toți venit-a harul
Pentru voi și pentru ei.

Las-să vină de sub soare
Orideunde ei trăiesc
Limbi și neamuri, și popoare
La păstorul cel ceresc.

Vino Toma și privește
La aceste două mîini
Ce îmbrățișază lumea
Parcă-ar fi un braț de crini.

Două mîini în așteptare
Se întind azi către noi
Las-să vină fiecare
Cu necazuri și nevoi.

Eu privesc de la distanță
La cununa cea de spini
Dar din tot tabloul sumbru
Eu disting doar două mîini.

Două mîini de care Petru
Disperat s-a apucat
Cînd pe valuri ca pe brazde
La Isus a alergat.

Fără milă stau străpunse
Două mîini de Dumnezeu
Mîini ce au întors vederea
Pentru orbul Bartimeu.

Două mîini cu răni amare
Se întind cu drag și dor
Și atrag pe fiecare
Înspre piept încetișor.

Două mîini crucificate
Lumea-ntreagă o cuprind
Și spre tine dragă frate
Cu iubire se întind.

Două mîini în care harul
Este pus de Dumnezeu
Ele au ținut paharul
Legămîntului din nou.

Două mîini în care pîinea
Azi se frînge pentru noi
Să ne dea o nouă viață
Pentru vremea de nevoi.

Mîini întinse cu mustrare
Înspre valuri și spre vînt
Cînd se potoli furtuna
La al Domnului cuvînt.

Două mîini, dar ce putere
Ca să vindece aveau
Pentru cei ce în durere
Și de boală sufereau.
 
Mîini curate, mîine sfinte
Ridicate către cer
Mîini ce rupt-au legătura
Morții lanțului de fer.

Mîini ce crucea cu păcate
Au purtat înspre Calvar
Ca să scape de la moarte
Oameni amăgiți amar.

Oameni cu păcate grele
Sub povara celui rău
Apăsați de fapte rele
Despărțiți de Dumnezeu.

Mîini ce cheamă să aline
S-au să vină-n ajutor
Mîini întinse către mine
Singuratec călător.

Dumnezeu din veșnicie
Și a toate creator
Lîngă sine mă îmbie
Ca să-i fiu ascultător.

Eu privesc și me se-nmoaie
Inima de piatră-n piept
Și genunchii mi se-ndoaie
Spre pămînt încet-încet.

Mă închin în fața crucii.
Cad cu fața la pămînt
Și aud o voce dlîndă
La urechea mea șoptind.
De dorești să-îi fie bine
Pentru veci în ceriri sus
Spune lumii despre mine
Despre jertfa lui Isus.

Eu ascult, și printre lacrimi
Îi răspund ca un ecou:
M-ai eliberat  de sarcini
M-ai făcut cu totul nou.

Nu pricep, dar simt aevea
Două mîini pe subțiori...
Mîini pe cruce răstignite
Mă ridică-ncetișor.


O atingere ușoară
Cum ar adia un vînt
Ori o boare de răcoare,
O frîntură de cuvînt.

Mă trezesc șimi se pare
C-am vorbit cu Dumnezeu.
Simt atingerea ușoară
Ce-mi susține duhul meu.
9 octombrie 2020